CRATIMA / LINIUȚA DE UNIRE / LINIUȚA DE DESPĂRȚIRE [ - ]

     Este semnul de punctuație constând dintr-o linie orizontală de lungimea medie a unei litere, plasată aproximativ la jumătatea înălțimii rândului. Se folosește ca semn de punctuație:

1. În repetiții, când cuvântul repetat (substantiv, adjectiv, adverb, interjecție) formează o unitate.
Exemple: Gânduri-gânduri îi treceau prin minte.
Prăjitura era dulce-dulce.
La început nu văzu nimic, apoi încet-încet începu să vadă.
He-he-he-he! că frumoasă vacanță ai avut!

NOTĂ: În această situație, în locul cratimei se poate folosi virgula.
Exemple: Oamenii se strângeau în cete, cete.
Laptele era rece, rece.
Pășește tiptil, tiptil.
Hei, hei! Nu știi ce obrăznicie e copilul acesta.


2. În interiorul expresiei formate din doua substantive, un substantiv și un adverb, două adverbe sau două interjecții.
Exemple: Ce mai calea-valea, femeia era harnică.
Străbate poteca câine-câinește.
Pe cer sunt nori; ici-colo clipesc stele.
Din baie se auzi: trosc-pleosc!


3. Între două numerale cardinale, pentru a indica aproximația numerică.
Exemplu: Bluza costă vreo douăzeci-treizeci de lei.

NOTĂ: În această situație, în locul cratimei se poate folosi virgula.
Exemplu: Plec la mare în două, trei zile.


4. Între cuvinte care arată limitele unei distanțe sau unui interval de timp.
Exemple: Șoseaua București-Ploiești este blocată.
Perioada 1 ianuarie - 20 februarie va fi geroasă.

NOTĂ: Sunt corecte formulele: orele 14-16 și între orele 14 și 16.
Este GREȘITĂ formula:  între orele 14-16.